Piloţii braşoveni l-au sărbătorit ieri pe Sfântul Ilie, patronul Forţelor Aeriene, pe aerodromul din Ghimbav, cu manşa în mână
Oamenii cu aripi mecanizate reprezintă o breaslă specială printre muritorii de rând. Tinerii prind aripi încă de la 16 ani, vârsta minimă acceptată pentru intrarea în Aeroclubul României. Pentru a ajunge pe cele mai înalte culmi, elevii o iau de la munca de jos. „E mai frumos ca la spălat vase. Prima dată îl spăl, apoi îl pilotez”, ne spune o elevă care dădea cu buretele de vase pe „coada” avionului. Aeroclubul românesc este unul din puţinele din Europa care asigură cursuri gratuite de pilotaj. „Îmi place să spăl mai mult avionul, căci are mai multe forme ca maşina. Îl spăl cu săpun industrial, perie şi apărat de spălat sub presiune. De la munca de jos au început toţi”, ne spune Andrei Trifescu.
Andrei Trifescu are numai 16 ani şi a reuşit să-şi convingă părinţii să-l lase să-şi realizeze visul. „E o senzaţie minunată să zbori. Am simţit-o după primul zbor. La început mi-a fost teamă, dar apoi când am văzut că nu am ce să păţesc, mi-am dat seama că e prea frumos să-mi fie frică”, a declarat băiatul.
Zboară pe urmele tatălui
După câţiva ani de zbor, piloţii pot deveni instructori. Andrei Vancea, fiul fostului pilot Ioan Vancea, este acum, la 25 de ani, instructor de aeroplan. Tatăl său, un pilot experimentat, a murit într-un accident de avion, în urmă cu câţiva ani, arătându-le celor doi fii zburători că pilotajul este o meserie periculoasă. Andrei a început să zboare la 16 ani, pe aerodromul de la Sânpetru. „Am strâns ore de zbor, am participat la concursuri. Prin performanţă şi ani de muncă pe câmp, cu colegii mei, am putut să devin la rândul meu instructor”, ne spune Andrei Vancea.
În fiecare an
se nasc piloţi
Aeroclubul teritorial Braşov are 19 angajaţi, care cu greu acoperă activită
