Mineriadele, integrarea rromilor, oamenii rămaşi fără case în urma reîmproprietăririlor sunt câteva dintre problemele „sensibile" abordate de regizorul David Schwartz în spectacolele sale. Membru al uneia dintre cele mai active proiecte teatrale, „tangaProject", regizorul a lucrat şi lucrează în sprijinul diverselor comunităţi.
Ce înseamnă teatru comunitar?
David Schwartz: Teatrul comunitar este teatrul conceput şi realizat împreună cu o comunitate anume. În care membri ai comunităţii respective participă activ la întreg procesul de creaţie, uneori ca autori sau performeri, alteori prin feed-back-ul pe care îl oferă pe tot parcursul proiectului. Un teatru de reprezentare, care facilitează accesul la exprimare prin artă unor comunităţi şi indivizi de obicei nereprezentaţi. Un teatru ai cărui eroi şi spectatori principali sunt membrii comunităţii.
În ultimi ani de facultate, voi, câţiva studenti v-ati dus în Rahova să faceţi teatru cu şi pentru oamenii de acolo. De ce? Nu visează orice student regizor sa monteze Shakespeare sau Cehov?
D.S.: Proiectele de artă comunitară despre care vorbeşti sunt „Rahova-Nonstop - spectacol în 25 de ore " şi „Construieşte-ţi comunitatea!". Ambele proiecte au venit în continuarea proiectului „Harta Sensibilă", iniţiat de Maria Drăghici, Bogdan Georgescu şi Irina Gâdiuţă, sub iniţiativa Ofensiva Generozităţii. Activităţile din zona Rahova-Uranus au fost continuate prin înfiinţarea în cartier a Centrului pentru Educaţie şi Artă Activă „LaBomba".
Pentru mine, perioada petrecută în Rahova a fost o experienţă formatoare. La momentul respectiv nu mai experimentasem arta comunitară, nu ştiam exact la ce să mă aştept, cum este să faci teatru bazat pe poveştile oamenilor cu care lucrezi, cum este să te implici civic, nu doar ca artist, prin spectacol, ci şi ca activist social în problemele comunităţii, cum este să t