A trecut un an interesant. Viu. Din momentul in care presedintele a anuntat taierile de pensii si salarii, viata in Romania a devenit cu adevarat interesanta. Criza a scos ce e mai urat din noi. Tot ea ne-a invatat lucrurile pe care multi dintre noi le uitasem sau nu le-am stiut niciodata.
Ne-a adus aminte ca a te intinde mai mult decat ti-e plapuma poate fi mortal. Grecii, in ciuda intelepciunii din antichitate, sfideaza inca aceasta morala.
Ciudat destin mai avem si noi. Mereu avand capul plecat (ca sa nu il taie sabia), ne-am trezit loviti de soarta, fara a fi ridicat macar sprancenele in istoria scurta, dar lunga. E valabila si lunga, dar scurta.
Taindu-ne cel mai adanc dintre toate popoarele lumii la buzunar, ne gasim astazi in fata unei situatii ciudate. Risipitorilor li se da in continuare spre a risipi. Iar perspectiva celor prevazatori - sa spunem ca am fi noi - este aceeasi cu a celor care nu si-au facut harakiri de buna voie.
Lumea e nedreapta, ori cel putin asa se spune, iar noua criza mondiala nu cred ca va schimba aceasta idee. Decizia marilor puteri de a salva Grecia, Portugalia si Irlanda de la faliment este in primul rand incercarea Frantei si Germaniei de a se salva pe sine de la o posibila criza si mai dura decat cea prin care trec acum "porcii" Europei.
Sa nu ne facem iluzii - daca Uniunea Europeana va cadea, daca moneda euro va sucomba, socul si unda cutremurului ne va lovi si pe noi. Nu la fel de puternic, pentru ca noi suntem rupti de adevarata economie globala, insa panica si frica pentru ziua de maine vor pune stapanire la fel ca peste tot.
Asta in cazul in care ele nu vor lovi si mai adanc la noi decat in alte parti. Ce legatura exista, totusi, va veti intreba, intre viitorul mai mult sau mai putin luminos al Europei si dragostea de tara a romanilor? Exista! Sa incepem c
