„Ierburi de leac”... adunate în chivoturi şi apoi brodate cu fire preţioase pot fi văzute în sala Irina Nicolau de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român”. Aşa îşi prevestea expoziţia cu lucrări unice de artă realizate numai din ierburi şi frunze artista Mariana Gheorghiu.
Cine şi-ar fi imaginat că din ierburi, frunze şi seminţe pot fi realizate unice opere de artă? Terra, Satul, Ochii care văd, Cumpăna sufletelor, Casete brodate, Lăcaş, Misterul răscrucii, Pernuţa cu vise, Sita zorilor, Hora, Scrisori parfumate (lucrare ce a luat premiul Uniunii Artistilor Plastici), Pasăre fluture, Amintiri din grădină şi Poarta, toate sunt lucrări create încă din 1997 şi până în prezent, aduse de la Cluj şi expuse în Bucureşti de artista Mariana Gheorghiu. Născută la 13 aprilie 1947 în Bădeni, absolventă a Universităţii de Arte Plastice de la Iaşi în 1968 şi membră a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, a început să rodească în căminul artei „când a simţit că este coaptă”. A avut expoziţii încă din anul 1987 atât în ţară, cât şi peste hotare, iar cele mai importante sunt Trienala Internaţională de Artă Decorativă Bucureşti, Expoziţia la Centrul Cultural Român Budapesta şi Expoziţia de Artă Decorativă Copenhaga.
Expoziţia de obiect-broderie în fibre şi materii vegetale şi pernuţele cu plante uscate prinse în plasă de ciorap şi apoi brodate i-a încântat până la cer pe cei prezenţi. „Arta este o continuă mărturisire a artistului, despre cine suntem, de unde venim, cărei familii de spirite îi aparţinem. Arta se suprapune cu viaţa unui artist. Copilăria mea îmi stârneşte curiozitatea, dorinţa de a dezvălui o lume ascunsă, de a pătrunde în una secretă, mă face să construiesc «castele» (numite azi instalaţii). Astfel descopăr un Paradis haşurat cu sute de kilometri de fire şi fibre textile, descopăr aurul în pulberea ierburilor fânate. Simt acest imbold de
