Procesul Arboretumului Simeria a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde ultimul moştenitor al rezervaţiei dendrologice şi peisagistice a făcut recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Laszlo Ocskay a refuzat despăgubirea şi vrea să-şi recapete parcul de zeci de hectare.
O poartă modestă şi o cămăruţă unde te întâmpină paznicul care îţi taie biletul de intrare.
Trebuie să scoţi din buzunar numai doi lei. Imediat dai peste o clădire pe cât de impunătoare, pe atât de degradată. Mucegai, tencuială căzută şi ziduri unde se vede cărămida, ca şi cum nu ar fi fost niciodată finisate. Doar mobilierul îţi conferă un aer de prospeţime, cu toate că se crează o notă discordantă cu locul în care se află şi peste care pare că s-a aşternut istoria.
CLICK PE POZE PENTRU FOTOGALERIE!
Ceva mai departe întâlneşti o căsuţă care, cel puţin pe exterior, pare a fi „la roşu”. Este, totuşi, locuită, întrucât la câţiva metri distanţă, după nişte pomi care astupă vederea trecătorilor grăbiţi, se află câteva rufe întinse la uscat şi o pisică ce dă târcoale unei biciclete şi unei mături. „E casa unui dintre îngrijitorii locului”, spune Mihai Chiru, un adolescent ieşit cu iubita la plimbare.
Detaliile acestea sunt toate cunoscute aproape oricărui locuitor al judeţului Hunedoara care a pus piciorul cel puţin o dată în rezervaţia dendrologică şi peisageră din oraşul Simeria. Turiştii care nu sunt de prin partea locului sunt mai puţini familiari cu situaţia Arboretumului.
Album de nuntă doar în anumite locuri
Lângă clădirea impunătoare de la intrare îşi face loc o alee cândva şerpuită şi frumos pietruită. Fie că alegi să mergi în partea dreaptă, fie în stânga, tot aproape 70 de hectare de parc te aşteaptă. Dacă optezi pentru cea de a doua variantă, în câteva minute ajungi în locul cunoscut drept zona lacului. Nuferi ga
