Una din cele mai ascunse cetăţi din Braşov, Heldenburg – Cetatea Eroilor, de lângă Crizbav, va deveni accesibilă turiştilor. Primăria Crizbav a terminat primul drum de acces spre ruinele cetăţii, situate în Munţii Perşani, la peste 1.000 de metri altitudine
Cetatea Eroilor din Crizbav a rămas ascunsă de ochii curioşilor din cauza aşezării sale neprieteneşti şi a drumului greu accesibil. Cocoţate în Munţii Perşani la peste 1.000 de metri, ruinele unei vechi cetăţi teutone denumite Heldenburg se întrevăd printre copaci, pe cea mai înaltă stâncă din zonă. „Dacă nu luăm în calcul Măgura Codlei, asta este cea mai înaltă culme a munţilor Perşani. Cota 1104, la Crizbav”, ne spune primarul Crizbavului, Sorin Balaşi.
La picioarele ei se aşterne întreaga Ţară a Bârsei, într-o splendoare cum de nicăieri nu mai poate fi văzută. Tocmai priveliştea i-a adus aici întâi pe sciţi, apoi pe daci şi în cele din urmă pe teutoni. Totuşi, dacii au fost cei care au construit primii un turn de observaţie, cândva în secolul I î.e.n, pentru a sta cu ochii pe drumul care lega Branul de actuala secuime. „Este un punct de observaţie - care nu a fost scăpat din vedere indiferent de epoca istorică - căci oferea vizibilitate asupra întregii Ţări a Bârsei. Prima locuire mai intensă a fost în prima Epocă a Fierului, sec X-IX î.e.n.”, ne spune prof. univ. dr. Florea Costea, specialist în arheologie daco-romană.
Căutătorii de comori
Profesorul Florea Costea a fost primul arheolog care a venit în aceste locuri pentru a face cercetări, în 1981. A descoperit inventar de la momente scitice, de secolul VI-V î.e.n., ba chiar şi fragmente ceramice din Epoca Bronzului, din Neolitic.
Turnul de observaţie era păzit de un şanţ săpat în stâncă, peste care exista un pod. Cu siguranţă, romanii au apucat să urce peste el, după incendierea cetăţii în timpul războa
