Reflexele criminale ale extremistului norvegian s-au format şi sub influenţa discursurilor politice radicale din nordul Europei, susţin analiştii. Sursa: REUTERS
Atacurile din Norvegia, comise de un militant anti-Islam, au readus în dezbatere ascensiunea partidelor politice de extremă dreapta în nordul Europei şi impactul discursului radical la nivelul populaţiei văzute până de curând drept etalon al toleranţei etnice şi confesionale.
Un comportament agresiv precum al norvegianului Anders Behring Breivik, autorul exploziei de la Oslo şi al masacrului de pe insula Utoeya, a fost potenţat de mesajele populiste lansate de partidele care profită de combinaţia explozivă între recesiunea eco nomică, şomaj şi sentimentul anti-imigraţie tot mai puternic resimţit în societăţile respective pentru a se impune electoral, susţin analiştii.
"Şantajul" minorităţii
Deşi activează, în majoritatea cazurilor, de mai multe decenii, în ultimii ani, partidele de extremă dreapta din nordul Europei nu numai că îşi fac tot mai pregnant auzită vocea, dar, indirect, participă în unele ţări chiar şi la actul de guvernare, influ en ţând radical politicile administraţiei centrale. Cea mai recentă dovadă în acest sens este decizia coaliţiei de guvernământ de la Copenhaga de a reintroduce controalele la frontieră, deşi Danemarca face parte din Spaţiul Schengen, iar măsura controversată nu se impunea ca urmare a unei situaţii excepţionale interne.
Motivul - presiunile pe care Partidul Popular Danez, o formaţiune populistă, le-a exercitat asupra guvernului de centrudreapta condus de Lars Lokke Rasmussen. În condiţiile în care executivul nu deţine majoritatea în Parlament, el mizează pe sprijinul oferit de populişti pentru a-şi impune agenda, susţinere în schimbul căreia face concesii care scandalizează Comisia Europeană. Popularii danezi au argumentat că
