Francezii se tem că un "al doilea val" de imigranţi români ilegali le curăţă de portofele marile oraşe, după ce un prim val a fost trimis înapoi, în ţara de origine, anul trecut. La coborârea din avioane, repatriaţii promiteau, încă de pe atunci, râzând, că se vor întoarce şi s-au ţinut de cuvânt, după cum au constatat autorităţile din Franţa, dovadă că politica expulzărilor dusă de Nicolas Sarkozy nu are efecte pe termen lung. Astăzi, confruntată cu agresivitatea "mâinilor mici" (minori conduşi de un adult), poliţia nu poate face altceva decât să avertizeze, în timp ce presa pariziană titrează că "Delincvenţa românească a explodat". Parcă aud, acum, un cor crescând precum vuietul unui tsunami: "Nu sunt români, sunt ţigani! ". Tres bien, dar pe buletin sau paşaport nu scrie etnia, ci cetăţenia, aşa că romi, români sau altceva este cazul să ni-i asumăm.
În Uniunea Europeană, trăiesc între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care, oficial, 502 000, în România, numărul real al acestora din urmă fiind însă de trei ori mai mare, conform estimărilor propriilor lor organizaţii. Minoritatea este discriminată peste tot, cel mai mult în Ungaria şi în Croaţia, la noi, gradul de intoleranţă scăzând de la înalt, 72 la sută, înainte de 2007, la mediu în 2009, când 56 la sută dintre intervievaţi declarau că nu se simt confortabil în preajma romilor, 29 la sută că nu i-ar vrea drept vecini, iar 38 la sută, drept prieteni, după cum rezultă dintr-un studiu, comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Percepţia despre ei nu s-a schimbat semnificativ, în ultimi doi ani, majoritatea considerându-i prin leneşi, agresivi, hoţi, certaţi cu legea. Pe fondul acutizării problemei romilor în UE, cu discuţii la Bruxelles, expulzări, ridiculizări în media ("Le salut roumain"), titluri ca acela din Le Figaro, românii tind să pună exclusiv pe seama etniei rome imaginea p
