În Egipt, Tunisia şi alte ţări situaţia economică care a dus la revolte s-a înrăutăţit. Unele state sunt pe marginea prăpastiei şi sunt dependente acum de sprijinul unor puteri regionale precum Iranul sau Arabia Saudită.
Potrivit unui raport al Institutului pentru finanţe internaţionale, economiile Egiptului, Iordaniei, Marocului. Siriei şi Tunisiei vor scădea cu 0,5% în total. În plus, creşterea economică pentru întreaga regiune nord-africană a scăzut de la 4,5% în 2010 la mai puţin de 1% anul acesta, potrivit Băncii Centrale Africane. Chiar şi Bahrainul, un business hub financiar regional, s-a confruntat cu un exod de capital străin şi de bănci internaţionale după ce protestele paşnice au fost reprimate violent de autorităţi.
Pierderea capitalului străin este o preocupare şi în Iordania, unde ministrul de finanţe Mohammed Abu Hammour estima că "500 de milioane de dolari părăsesc lumea arabă în fiecare săptămână".
Totuşi există şi optimişti, care văd oportunitatea creării unor economii sănătoase în aceste ţări după prăbuşirea vechilor regimuri, care frânau economia şi dezvoltarea prin corupţie şi o administrare ineficientă. Dar cum arată acum ţările revoluţionare? Foreign Policy face o radiografie a situaţiilor economice ale acestora.
Libia
Nimeni nu poate estima exact cât de mult se va contracta economia statului afectat de războiul civil. PIB-ul celui de-al treile producător de petrol din Africa a crescut cu 10,3% în 2010, potrivit FMI. Gaddafi a estimat costurile conflictului la 50 de miliarde de dolari. Şi extracţia de petrol suferă.
"Nu producem nimic. Echipamentul de foraj a fost deteriorat. Totul este în reparaţii generaţe şi nu ştiu să vă spun cât va dura până vom relua activitatea", spune Abdeljalil Mayouf, director la Arabian Gulf Oil Company(AGOCO) pentru Al Arabiya. Şi conductele de gaz din Be
