Pârâuri reci de munte pe Valea Repedea, stâne pe pantele Târnovului (1.800 m) şi spectaculosul abrupt format înspre timizii versanţi ai Lătoriţei sunt atracţiile acestor munţi, aflaţi în Carpaţii Meridionali. îi faci faci faţă. În tura aceasta dai piept cu o diferenţă de nivel de 1.150 de metri, aşa că traseul nu este unul tocmai facil. Asigură-te că ai exerciţiu şi că îi faci faci faţă.
Cand vorbeşti de Munţii Căpăţânii, trei lucruri îţi vin în minte: Buila-Vânturăriţa, Căpăţâna şi Târnovul. Sau altfel spus, parcă toată creasta înaltă a Căpăţânii îşi reazămă greutatea în contraforţii de calcar ai Builei (la sud-est) şi ai Târnovului (la nord-est).
Nu te-ai fi gândit că poţi ajunge atât de uşor din Braşov. Am întins-o pe la cinci după-masă, doar vreo patru în maşină, cu poftă mare de umblat pe munte. Încă pe lumină am nimerit drumul de pe Valea Lătoriţei, un pic mai la nord de satul Malaiei, iar apoi intrând pe Valea Repedea am tras frâna lângă cantonul Vătăjelul. Vreme călduroasă, niciun norişor pe cer, altitudine 710 metri, râul aproape... un paradis! Pornim la drum, pe Valea Repedea, în amonte. Valea îşi respectă numele. Apele spumoase se duc cu repeziciune la vale peste stâncile albe, şi cât ar fi ziua de fierbinte ele se păstrează reci. Acum sunt foarte limpezi, semn că de multe zile nu a plouat pe sus.
O casă părăsită, pe stânga drumului: e fosta cabană „Casa Verde". Versanţii se îndepărtează, iar râul se împrăştie în câteva fire, printr-o albie largă şi pietroasă. Aici trecem pe malul stâng (cum priveşti din amonte), şi neavând vreun pod la îndemână căutăm vadul cel mai bun. Apoi începem să urcăm mai tare. Mai e mult?
Drumul se înalţă pe malul tot mai abrupt al râului şi se depărtează de firul apei ce trece prin nişte scurte chei. Mai în amonte revine la curs şi apoi se linişteşte într-o poiană mai largă cu versanţi mai
