Ca un scolar amenintat de corigenta politica a anului ce va veni, Puterea da semne ca macar la rubrica "purtare" este dispusa a-si retusa comportamentul. Acela de imberb smerit, care stie ca poate sa dreaga busuiocul cu aceleasi fagaduinte inghitite repetat de-a lungul anilor de catre un diriginte naiv si iertator. In cazul de fata, nimeni altul decat o masa votanta masurata in milioane de unitati.
Economatele, drepturile pecuniare datorate profesorilor, nivelul salariilor din 2010 sunt vadite masuri populiste si deloc surprinzatoare. Doar ca ele primesc un curs favorabil la nivel declarativ, din motiv de timp necesar pentru evaluarea impactului si al eventualelor rectificari bugetare.
Cifrele economice incurajatoare emise de cabinetul Boc sunt nesemnificative si greu de verificat pentru a induce o incredere verosimila in randul cetatenilor. Nesiguranta provine chiar din pozitiile adresate verbal de catre ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu.
In cazul cosului de solidaritate, (apropo - despre cine este vorba sa fie solidar cu pensionarii - coalitia de guvernamant sau vesnicii impozitati?), "experimentul Nastase" redivivus si aparent nu implica piedici majore. Important este sa nu se dovedeasca din nou un fiasco, precum atunci, la prima-i aparitie.
Cand vine insa vorba de banii castigati in Justitie, teoretic deocamdata, de catre dascali, acelasi personaj ne spune cu seninatate ca nu are habar de cum si cand se va produce fenomenul. O fi fost impresionat "omul Muncii" de acordul preventiv de peste cinci miliarde de euro incheiat de Guvern cu clasicii sai creditori. Ori ca Bechtel, dupa o pustiire financiara fara precedent si interventii la nivel inalt, a revenit la preturi ceva mai terestre.
Nici pe departe. La noi se merge din halta in halta, cu poticniri si stationari interminabile. Sub semnul improvizatiei
