Preşedintele Barack Obama şi responsabilii Congresului au ajuns, în extremis, la un acord privind ridicarea plafonului datoriei. A fost primit cu uşurare de liderii mondiali şi pieţele financiare, dar criticat de media americană de stânga.

După lungi săptămâni de negocieri, republicanii şi democraţii au reuşit în ultimul monent să ajungă la un compromis pentru ridicarea plafonului datoriei publice federale, în prezent de 14.294 miliarde dolari. Prin acest acord de principiu, care trebuie să fie adoptat de Congres înainte de marţi la miezul nopţii, administraţia americană evită intrarea în încetare de plăţi, situaţie care ar fi avut un efect devastator asupra economiei ţării şi consecinţe potenţial devastatoare pentru economia mondială. Creşterea anunţată a plafonului cu 2.100 miliarde dolari permite Trezoreriei SUA să facă împrumuturi până în 2013, adică după alegerile prezidenţiale. Exact ce dorea preşedintele Obama pentru a evita redeschiderea acestui dosar spinos anul viitor, în plină campanie electorală pentru un al doilea mandat. De altfel, compromisul este considerat de media americană de centru-stânga drept o „capitulare" în faţa conservatorilor extremişti.

Zone de umbră

Compromisul găsit nemulţumeşte ambele tabere, republicană şi democrată, şi există încă destule zone de umbră deşi nu sunt cunoscute detaliile. Potrivit unui responsabil american, acordul prevede o primă reducere a cheltuielilor bugetare de 1.000 miliarde dolari. O comisie specială bipartită a Congresului va fi însărcinată să găsească - înainte de Thanksgiving, la finele lui noiembrie - diminuări suplimentare de 1.500 miliarde dolari. Planul nu prevede nici o creştere de impozite sub nici o formă, ceea ce riscă să treacă cu greu de stânga Partidului Democrat. Şi irită puternica miş-care ultraconservatoare Tea Party, care cere tăieri drastice a chetuielilor statului federal