Actuala ediţie a Ligii 1 la fotbal este una a marilor migraţii, o treime din echipele prim divizionare fiind nevoite să joace partidele de pe teren propriu pe alte arene decât cele proprii. Pentru arenele sportive din Bucureşti, terminarea Stadionului Naţional a atras după sine o adevărată sarabandă de probleme. În prima fază, mai multe cluburi şi-au manifestat intenţia de a evolua pe acest stadion, atât în competiţia internă cât şi în cupele europene, fapt ce a generat reacţia proprietarilor arenelor pe care au evoluat în ultimii ani. Astfel, Ministerul Apărării Naţionale, Clubul Sportiv Rapid şi Clubul Sportiv Dinamo au decis să nu mai facă nicio concesie şi să pretindă grupărilor fotbalistice să-şi achite res-tanţele pentru chirii. Se poate ajunge în situaţia ca din cauza neînţelegerilor legate de contractele de închiriere şi dorinţei de a evolua pe o arenă nouă, cele trei cluburi bucureştene, Steaua, Rapid şi Dinamo, să îşi abandoneze stadioanele pe care au evoluat în ultimele zeci de ani (Ghencea, Giuleşti, Ştefan cel Mare). Pentru Capitală ar fi un record extrem de trist după ce alte două stadioane pe care s-au jucat partide în prima divizie (Cotroceni şi Rocar) au fost abandonate în ultimii ani. S-ar ajunge practic în situaţia ca în Bucureşti să existe doar două stadioane pe care să se desfăşoare activitate la nivelul primei divizii, Regie şi Naţional Arena, iar alte cinci să fie scoase din circuit.

Clubul Sportiv Rapid a reziliat contractul cu FC Rapid privind folosirea arenei din Giuleşti din cauza datoriilor pe care clubul de fotbal le are către proprietarul bazei (150.000 de euro), iar conducerea grupării din Liga I a decis să dispute primul meci din noul sezon pe stadionul formaţiei Sportul Studenţesc. Între cele două părţi negocierile sunt în toi şi se speră într-o rezolvare rapidă. Pe de altă parte, între conducerea FC Steaua şi reprezentanţii MAp