Există transformări profunde, pe care nu reuşim să le sesizăm foarte bine, pentru că suntem foarte acaparaţi de cotidian. În istorie, ele se numesc marile tendinţe, cele de durată lungă şi care, potrivit unor istorici de şcoală franceză, sunt cele care dau consistenţă ştiinţei istoriei într-o măsură mult mai mare decât evenimentele de care sunt pline manualele.
O tendinţă de lungă durată este transformarea unuia dintre cele mai sărace judeţe ale Transilvaniei într-un campion al economiei. Este vorba de judeţul Alba, care este pe cale să devină un adevărat pol de dezvoltare. Practic, este vorba de o viziune de lungă durată, al cărei autor este, bănuiesc, primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, secondat de preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel. Iar dezvoltarea are trei piloni: turismul, cu precădere în Alba Iulia, dar şi în zone precum Arieşeni ori Gârda, din Apuseni, industria alimentară, cu companii precum Jidvei, Albalact ori Transavia, precum şi industria propriu-zisă, cu proiecte precum Kronospan Sebeş, Bosch Blaj sau Roşia Montană Gold Corporation.
Deja, există masa critică necesară pentru a transforma, în următorii cinci ani, Alba într-o comunitate foarte prosperă. Şi asta indiferent dacă va rămâne judeţul Alba sau va dispărea într-o regiune mai mare.
Există transformări profunde, pe care nu reuşim să le sesizăm foarte bine, pentru că suntem foarte acaparaţi de cotidian. În istorie, ele se numesc marile tendinţe, cele de durată lungă şi care, potrivit unor istorici de şcoală franceză, sunt cele care dau consistenţă ştiinţei istoriei într-o măsură mult mai mare decât evenimentele de care sunt pline manualele.
O tendinţă de lungă durată este transformarea unuia dintre cele mai sărace judeţe ale Transilvaniei într-un campion al economiei. Este vorba de judeţul Alba, care este pe cale să devină un adevărat pol de dezvo
