Piaţa certificatelor energetice, al cărei potenţial se ridică la aproximativ 115 milioane euro anual, funcţionează doar la 3% din capacitate, după o jumătate de an de la obligativitatea prezentării documentului în toate tranzacţiile cu locuinţe.

Principala sursă de activitate pentru auditorii energetici rămâne deocamdată programul „Prima Casă“, care a inclus, de la începutul acestui an, certificatul energetic în dosarul de creditare. Între timp, numărul auditorilor a crescut la 1.500, însă majoritatea stau pe tuşă din lipsa solicitărilor. Practic, în prima jumătate a anului, auditorii au eliberat 5.381 de certificate energetice prin intermediul „Prima Casă“, încasând în jur de un milion de euro. Dacă piaţa ar funcţiona la capacitate maximă, fiecare auditor ar putea încasa în medie circa 75.000 de euro anual.

„Certificatul energetic este criteriu de eligibilitate şi trebuie cuprins în dosarul pentru «Prima Casă». Nu se acordă garanţia dacă locuinţa nu face parte din clasele energetice A, B sau C. El este obligatoriu încă de la 1 ianuarie 2011 şi este cuprins şi în legea pe baza căreia funcţionează «Prima Casă». Practic, toate creditele acordate în această jumătate de an prin «Prima Casă» au avut certificat energetic“, a declarat Irina Constantinescu, directorul executiv al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Piaţa este în continuare blocată deoarece legea care o reglementează are o serie de lipsuri. În primul rând, normele de aplicare a actului normativ nu specifică clar un organism care ar trebui să solicite certificatul la încheierea tranzacţiilor imobiliare, chiar dacă toată lumea vorbeşte de notari ca fiind responsabili cu această activitate. Şi poate cel mai important, legea nu include sancţiuni.

„Obligativitatea există, însă nu sunt penalizări, iar Ministerul Dezvoltării se mişcă foarte încet. Avem noroc cu programul «Prim