Au trecut trei ani de la incetarea din viata a marelui romancier, disident si ganditor rus Aleksandr Soljenitin. Anul acesta se implinesc doua decenii de la naruirea imperiului ideocratic ca s-a numit URSS. Cum scria Boris Souvarine, cele patru litere din numele oficalal statului intemeiat de Lenin in 1917 indicau patru minciuni: nu era nici uniune, republicile nu erau republici, ele nu erau sovietice (in sensul consiliilor, deci al democratiei directe) si nici socialiste (in sensul promovarii nedemagogice a unei egalitati sociale veritabile). Nimeni nu a deconspirat mai convingator decat Soljenitin natura fundamental duplicitara, falsitatea absoluta a sistemului bolsevic. Indemnul lui Soljenitin de a trai in adevar a fost acompaniat de straduinta sa de a lumina resorturile teroriste ale comunismului, substanta sa iremediabil si ireductibil barbara. Scria candva Monica Lovinescu ca, daca ar veni un nou potop si ar trebui sa aleaga trei carti pe care le-ar lua cu ea pe o noua arca a lui Noe spre a depune marturie despre ce-a fost secolul al XX-lea, ele ar fi “1984″ de Orwell, “Intuneric la amiaza” (“Zero si infinitul”) de Koestler si “Arhipelagul Gulag” de Soljenitin. Era, cum corect a observat Bernard-Henri Levy la vremea a ceea ce s-a numit “efectul Soljenitin” in Franta anilor 70, o “barbarie cu chip uman”, deci una care se pretindea umanista. Ceea ce, departe de a fi fost o circumstanta atenuanta, era de fapt una agravanta. Ma bucur sa anunt aici aparitia unei carti exceptionale despre gandirea politica si morala a autorului “Primului cerc” si al “Arhipelagului Gulag”. Este vorba de o lucrare a distinsului istoric al ideilor, profesorul Daniel Mahoney, aparuta in traducere romaneasca la Polirom. Daniel Mahoney este un savant autentic si un intelectual critic. A coordonat antologii din operele lui Raymond Aron si Aurel Kolnai (voi reveni asupra acestui autor prea p