Când a izbucnit criza din 2008, Islanda a avut cel mai mult de suferit, sistemul bancar făcând implozie. Dar autorităţile nu au pompat bani în instituţiile financiare şi au încercat să se descurce căutând alte soluţii. În prezent, economic şi civic ţara renaşte.

„În timpul crizei financiare, neîncrederea islandezilor faţă de lumea politică a crescut exponenţial. Cetăţenii se feresc atât de puterea politică cât şi de bănci. Încrederea stagnează în continuare la un nivel nemaivăzut de scăzut. Anul trecut, doar 10,5% dintre islandezi declarau că aveau "o mare încredere" în Althing, Parlamentul islandez. Mulţi au impresia că au fost trădaţi.”, scria într-un articol pentru ziarul Sydsvenskan, Ellen Albertsdóttir.

Şi pe bună dreptate pentru că islandezii au avut parte de cea mai abruptă criză dintre statele europene. Sistemul bancar a colapsat, inflaţia a crescut dramatic, preţurile au crescut iar salariile s-au micşorat, afectând standardul de viaţă al cetăţenilor. Şi aceste probleme se văd şi în prezent. Chiar dacă a avut loc un reviriment al sistemului bancar, acesta se află în continuare într-o postură ingrată. Există posibilitatea ca prăbuşirea monedei să-i determine pe mulţi dintre debitori, în special islandezi care au luat credite pentru achiziţii imobiliare, să renunţe la proprietăţi pentru că nu mai pot plăti ratele. Într-o astfel de situaţie generalizată, Islanda va trebui să facă faţă unui nou val de provocări.

„Gunnar, un şofer de taxi, mi-a explicat că prăbuşirea coroanei islandeze a afectat grav pe toată lumea. Aproape toate produsele de pe piaţa islandeze sunt importate şi când moneda s-a devalorizat, preţurile au crescut dramatic. În acelaşi timp, salariile au scăzut. A fost un moment dificil, spune Gunnar, agravat de faptul că în perioada dinaintea crizei islandezii au fost încurajaţi să ia credite în monede străine a căror val