Parcelată şi sfâşiată între potentaţii zilei, în urma celebrelor dosare de retrocedări, Constanţa ar arătă pe o eventuală hartă de culori de un roşu însângerat. Dincolo însă de scandalul propriu-zis al terenurilor retrocedate abuziv - în opinia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie - şi dincolo de procesul de la Curtea de Apel Bucureşti, în care sunt judecaţi capii administraţiei publice locale, în frunte cu primarul Radu Mazăre, este de menţionat că însăşi Academia Română s-a aflat printre păgubiţii de la Constanţa.
Beneficiară a testamentului făcut de boierul Jules Movilă, Academia nu şi-a mai apucat partea de terenuri, acestea fiind retrocedate de primărie altor persoane. Concret, în rechizitoriul întocmit în dosarul cu numărul 29/P/2005 de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, document prin care directorii municipalităţii au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, se arată că s-a constituit dosar separat de cercetare în cazul Academiei Române. Mai exact, se arată că noua anchetă se va desfăşura „cu privire la sesizarea Academiei Române, beneficiara testamentului făcut de Jules Movilă, pentru averea sa imobiliară". Cu privire la terenurile şi averea lui Jules Movilă, în rechizitoriul DNA întocmit anterior se arată că notarul Cristina Budei, „instigată fiind de învinuitul Giurgiucanu Georgică, în condiţiile în care, la data de 04.09.2003, conform încheierii nr. 5746/04.09.2003, a legalizat certificatul privind decesul lui Jules Movilă, la data de 05.03.2004 a administrat declaraţia de notorietate, act pregătitor pentru adeverinţa menţionată, în care a consemnat fapte neadevărate privind locul, data decesului, ultimul domiciliu şi moştenitorii defunctului Jules Movilă".
Falşi moştenitori?
În plus, DNA a stabilit că „la data de 08.03.2004, cu încălcarea regulilor de competenţă teritorială şi cunoscând că învinuitul Gi