Dupa ce in cateva randuri am exprimat unele rezerve in ce priveste competentele politico-administrative ale unor dive ale politicii romanesti contemporane, ma simt acum obligat sa elogiez in randurile de mai jos performanta titularei Ministerului Transporturilor, care a reusit sa puna capat uneia dintre cele mai mari panamale post-decembriste: contractul pentru construirea autostrazii Transilvania, incheiat cu compania americana Bechtel.
Contractul de mai sus a fost incheiat si s-a derulat in conditii absolut jenante si umilitoare pentru Romania, in termeni care, din pacate, au fost simptomatici pentru modul in care niste guvernanti au inteles sa amaneteze interesele si viitorul tarii pe altarul unor interese meschine, de ordin personal, de clan sau de partid.
Putem intui ca este genul de "afacere" in care, pentru un folos necuvenit de vreo cateva milioane, intrate in niscaiva conturi discrete, statul este pagubit cu miliarde de euro, in beneficiul unor persoane si al unor firme care la noi indraznesc ceea ce in alta parte nici nu le-ar trece prin cap sa incerce.
Exemplele cele mai semnificative sunt mentionatul Bechtel si Petrom, dar ele nu sunt singurele de acest fel. Intamplator sau nu, cele mai multe dintre ele au fost "realizate" pe vremea "celui mai performant prim-ministru", cum ii place sa se creada, Adrian Nastase, acelasi care fenteaza justitia romaneasca din toate unghiurile posibile si care, culmea ipocriziei, ne da sfaturi moralizatoare in tot felul de bloguri si interviuri.
In cazul Petrom, compania a fost cedata la un pret ridicol si drept bonus s-au mai concesionat si rezervele de hidrocarburi ale subsolului, contra unor redevente de care s-ar fi jenat si o colonie de pe vremuri. Iar in cazul Bechtel s-au negociat niste preturi de executie de doua-trei ori mai mari decat in orice tara din jur cu relief s
