Daca promotori Noului Realism resemnificau obiecte, Ioan Horvath Bugnariu se foloseste de fotografie pentru a obtine colaje de imagini purtatoare de mesaj. Arta pop - cea teoretizata si experimentata de clujeanul Ioan Horvath Bugnariu- cultiva o "estetica a orasului", una voit superficiala, non-pretentioasa, interesata sa surprinda strada, piata publica, periferia, cu obiectele si imaginile specifice. Dintr-o perspectiva asumat "angajata", artistul pop ar dori sa substituie interesul "teoretic" pentru adevar cu unul pragmatic, vizind concretul, realitatea - pe care staruie sa le infatiseze ca atare. De aici refuzul artificialului, ca si recursul parcimonios la retusurile cosmetizante. Lumea este asa cum o vedem, dar nu intotdeauna o privim cum trebuie - pare a sugera autorul in lucrarile sale. Ioan Horvath Bugnariu isi incadreaza perioada de modelare a optiunilor artistice personale in deceniul '60 -'70, timp al voluptatilor contestatare si al revoltelor juvenile de pretutindeni. Muzica beat, pop, literaturile americana si engleza, poezia tinara, necontaminata ideologic de la noi (Nichita Stanescu, Ioan Alexandru) i-au fost referinte culturale de capatii. Ulterior, artistul clujean parcurge un program consecvent, centrat pe exigentele de stil si atitudine. Ca putini dintre confratii artisti, el minuieste cu sagacitate atit rigoarea scrisului, cit si abilitatea de a confectiona imagini. Desenul, gravura, compozitia, fotografia artistica, grafica de sevalet, grafica publicitara si de carte ii configureaza limbajul favorit de exprimare; tiparul si aparatul de fotografiat devin astfel "uneltele" privilegiate de lucru. Noi aici si oriunde - titlul uneia din expozitiile lui Ioan Horvath Bugnariu - actualizeaza citeva din pretextele artistice iterate pe parcursul carierei. Voit ambiguizata, o atare formula pare a ironiza discursul identitar demagogic, patriotard, ce gonflea