După ce sediul RAT a fost răscolit cu mascaţii, ancheta care priveşte ridicările de maşini de la Braşov a început să scârţâie. În timp ce procurorii nu comentează faptele pentru care sunt cercetaţi cei cinci agenţi de poliţie, specialiştii în drept spun că acuzaţiile aduse se bazează doar pe un mod de interpretare a legii.
Procurorii au anunţat că cinci agenţi din cadrul Poliţei Rutiere Braşov sunt cercetaţi pentru fals intelectual şi abuz în serviciu, în cadrul anchetei privind ridicările auto, însă anchetatorii nu au dorit să precizeze cum s-a desfăşurat presupusa activitate infracţională. Pentru că poliţiştii nu au fost nici măcar suspendaţi din funcţii până la acest moment, se ridică tot mai multe întrebări legate de modul în care evoluează cercetările şi despre felul în care au fost formulate acuzaţiile.
„Din ce ştiu, mai ales după ce activitatea de ridicări maşini a fost preluată de Regia Autonomă de Transport Braşov, a existat o grijă sporită pentru ca orice ridicare de autoturism să fie probată prin imagini foto sau video. Proba-martor coroborată cu procesul verbal reprezintă un fundament solid în instanţă, aşa că sunt puţini şoferi care să conteste în ultima vreme procedura. Mai mult, dacă dispoziţia emisă de poliţist atestă o situaţie reală, probată cu o fotografie, mi-e greu să cred că, într-un astfel de caz, acuzaţia de fals intelectual poate sta în picioare", spune avocatul braşovean Ioan Adam.
Activitatea de ridicare, transport şi depozitare a maşinilor parcate neregulamentar pe domeniul public în municipiul Braşov este reglementată prin hotărâre de consiliul local coroborată cu dispoziţiile Codului Rutier. Normele prevăd ca deţinătorul autovehiculului staţionat neregulamentar să suporte contravaloarea cheltuielilor aferente ridicării maşinii.
„Poliţia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor prin completarea în două exemplare