În politichie, cel puţin la noi, se potriveşte de minune zicala cu buturuga, aia mică şi alintată, care răstoarnă carul mare. Nu trebuie să fii ditamai partidul ca să dai tonul în anumite momente istorice.
Ca să fie curtată, e suficient ca o formaţiune politică de buzunar să aibă în portofoliul său voturile care îi lipsesc partidului de guvernământ. În politică se poartă, după modelul Tanţa şi Costel, dragostea la prima vedere. Se înţelege de la sine că, în aceste inedite ipostaze de amor cu năbădăi, nimeni nu poate emite pretenţii la statornicie şi dragoste veşnică.
De altfel, prestaţia UDMR pe scena politică vorbeşte de la sine. De la o vreme încoace, deşi iese la plimbare la braţ cu PDL, UDMR le face ochi dulci celor de la PSD! Demisia ministrului Sănătăţii a fost la un pas de a pune din nou gaz pe focul coaliţiei aflate la putere. De fapt, udemeriştii s-au ofuscat pe motiv că omul lor din Guvern a fost tratat, cu prilejul rectificării bugetului, cu un sictir total. Practic, Boc şi pedeliştii lui nu l-au băgat în seamă!
Într-o oarecare măsură, a fost o acţiune în forţă menită să intimideze UDMR şi să-i înmoaie genunchii în perspectiva reluării discuţiilor pe tema împărţirii regionale a ţării. În opinia mea, PDL, care mizează pe pofta de putere a UDMR, se joacă inconştient cu focul. O altă buturugă mică, dar fără ifose, este nucleul dominat de umbra domnului Oprea, după cum zicea preşedintele, „fostul şef al mafiei lui Năstase", actualmente ministrul Apărării.
Mult mai bine ancorat în realitatea înconjurătoare, Oprea, posesorul mai multor stele de general, era să zic de cinema, nu mişcă deocamdată în front. În perspectiva alegerilor care vin, contează fiecare aliat în parte. Piaţa politichiei a intrat în febra pregătirilor. Scena alegerilor se montează de pe acum. Combatanţii nu mai au răbdare să aştepte anul care vine în pijamale. Au trecu
