Foto: Thinkstock Atât senzaţia de greaţă, cât şi vărsăturile nu le putem considera boli, ci simptome ale unor afecţiuni: infecţii sau intoxicaţii alimentare, afecţiuni gastrice, hepatice, renale etc. În această perioadă, sunt frecvente infecţiile şi intoxicaţiile alimentare însoţite de senzaţia de greaţă şi vărsături.
Profesorul doctor Ovidiu Bojor spune că "tratamentul fitoterapeutic constă în plante cu proprietăţi calmante sau/şi antiemetice (antivomitive) din care se prepară diverse decocturi şi infuzii. Acestea se beau reci, încet – înghiţitură cu înghiţitură –, preferabil neîndulcite".
Iată ce ne recomandă profesorul Ovidiu Bojor în volumul "Fitoterapie tradiţională şi modernă":
Frunzele de mentă (Folium Menthae)
Datorită conţinutului bogat în mentol, frunzele acestei plante au efecte favorabile în calmarea vărsăturilor atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor. Se prepară sub formă de infuzie dintr-o lingură de plantă uscată la o cană cu apă. Infuzia se bea rece, 1-2 căni zilnic.
Frunzele de roiniţă (Folium Melissae)
Infuzie preparată din 1-2 linguriţe cu frunze la o cană cu apă. Se recomandă 1-2 căni zilnic, în vărsături de diverse cauze şi cu deosebire în cele de sarcină, frecvente la femeile gravide. Tot în perioada sarcinii, pentru calmarea vărsăturilor rebele se mai recomandă şi decoctul din lichen de piatră (Lichen Islandicus), preparat dintr-o linguriţă cu plantă la o cană de apă, la care se adaugă 1-2 linguriţe de bicarbonat de sodiu.
Rădăcina de valeriană (Radix Valerianae)
Tinctură, preparată din 20 grame de rădăcină, macerată opt zile în 100 mililitri de alcool de 70 grade. Datorită acţiunii sedative asupra sistemului nervos vegetativ, este indicată şi în vărsăturile provocate de emoţiile puternice sau de frică. Pulberea de rădăcină de valeriană, din care se poate lua câte un sfert
