Departe de strada britanică, revoltele populare din Regatul Unit incing şi discuţiile asupra rolului civic al canalelor de socializare online. Au “mediile sociale” doar un rol fundamental pozitiv în schimbarea societăţilor - precum în cazul revoltelor populare împotriva dictaturilor - sau există şi aspecte tenebroase?

Revoluţia din urmă cu peste doi ani din Moldova, îndreptată împotriva aparentei fraudări a alegerilor de autorităţile comuniste, a căpătat un nume plin de substanţă pentru vremurile pe care le trăim – revoluţia twitter. Pe blogul său, Evgheni Morozov, expert în Internet şi impactul social al acestuia, dezbătea pe larg în timpul evenimentelor rolul pe care twitter-ul îl avea în mobilizarea tinerilor moldoveni, prin celebrul hashtag #pman. Protestul, început initial printr-un flashmob – agregat de obicei prin mesaje online – s-a transformat într-o revoltă propriu-zisă care a măturat de la guvernare partidul comunist, oferind un respiro politic ce a permis Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) să preia puterea, pe care continuă să o deţină şi astăzi, la doi ani şi jumătate de la evenimentele de la Chişinău. De atunci, numeroase mişcări, printre care şi Revoluţia Verde din Iran (2009) şi, mai important, Primăvara arabă din acest an au fost prezentate de unii experţi ca dovezi incontestabile ale rolului pozitiv pe care mijloacele rapide de comunicare – social media şi telefonia mobilă – le au asupra contestării autorităţii abuzive din partea cetăţenilor. Pe de altă parte, unii specialişti atrag atenţia asupra faptului că aceste instrumente pot fi folosite şi de dictaturi, care pot urmări astfel mai facil „iniţiativele” potenţialilor disidenţi. Revoltele din Marea Britanie O parte a autorităţilor britanice au deplâns acum rolul twitterului în proteste, sugerând că informaţiile s-au propagat cu rapiditate, determinând un număr din ce în ce mai mar