Pozitia marginala ocupata de Romania dupa aproape sapte ani de regim Basescu si peste patru ani de UE nu ne permite o coordonare cu axa Washington-Londra-Bucuresti, nici macar cu partenerii UE ca sa evitam consecintele acestei crize reinflamate.
Nu se poate sa nu te apuce o jena cumplita privind tagma diriguitorilor nostri, functionarea mecanismelor statului de drept si starea natiunii amenintate de un posibil dezastru. Ca doar nu degeaba se vor fi agitand primii lideri ai Planetei.
Prinse pe nepregatite de ravagiile actualei crize a datoriilor publice, elitele politice ale Occidentului fac ce au facut intotdeauna in fata pericolelor: se aduna si stabilesc impreuna planuri punctuale pentru fiecare sector, iar apoi se apuca de treaba. Caderea in lant a burselor de zilele trecute i-a determinat sa se ocupe de siguranta economiilor si a locurilor de munca. Ai nostri ne linistesc, taie panglici, isi continua vacantele ori se distreaza cu rabdarea poporenilor la televizor.
Cu ce se ocupa Guvernul
Impresia generala a presei e ca guvernantilor nici nu le trece prin cap ce ne asteapta sau nu le pasa, iar cetatenii sunt complet debusolati. In loc de programe temeinice de informare si pregatire a populatiei, de aplicare a unor minimale masuri anticriza pentru industrie, agricultura, educatie, cultura, asistam neputinciosi la un spectacol ilar al automultumirii, al laudaroseniei de sine: Guvernul a facut totul, stam mai bine decat multe tari cu traditii economice, iar criza ne va ocoli sau, si mai si, va fi chiar o oportunitate. De o astfel de oportunitate s-a mai ales praful o data in 2010. Asa ca risipa nesabuita a bugetului poate continua.
Se repeta la indigo scenariul din 2009, cand, pentru realegerea lui Basescu, masurile au fost amanate sine die, ca sa ne trezim dupa euforia reinscaunarii ca nu se mai poate face n
