Echipa din Giuleşti a avut cei mai mulţi jucători străini în ultimii 18 ani dintre toate formaţiile din Liga I. Cunoscut în trecut pentru farmecul vieţii şi pentru legătura sentimentală a jucătorilor de cartierul Giuleşti, Rapid a devenit una dintre cele mai cosmopolite echipei din Bucureşti şi din Liga I.
Istoria jucătorilor străini ai Rapidului începe atunci când actualele rivale ale giuleştenilor, Steaua şi Dinamo, nici nu existau. Vilmos Sipos, jucător de origine maghiară îmbrăca tricoul vişiniu timp de patru sezoane între 1938-1942.
Chiar şi în perioada comunistă, Rapidul a avut legitimat un fotbalist străin, grecul Ioannis Matsourakis (1969-1971). Venit la studii în România, el a jucat două sezoane la echipa giuleşteană, după ce în precedenţii doi ani jucase pentru CFR Cluj.
În primii ani de după revoluţie, Rapid, la fel ca şi celelate echipei mari din Liga I a mers rar pe mâna jucătorilor străini, întrucât nu erau nici bani şi nici disponibilitatea unor fotbalişti de valoare de afară să vină în România.
De la basarabeanul Guzun, la portughezul Teixeira
În prezent, Rapid are 7 jucători străini, la egalitate cu Steaua, ambele echipe bucureştene fiind mult în urmă la acest capitol faţă de echipe precum CFR Cluj sau FC Vaslui. Fotbalistul care a deschis seria jucătorilor străini de după revoluţie, a fost basarabeanul Alexandru Guzun, în 1992. Ajuns la 45 de ani, Guzun a candidat în urmă cu doi ani, fără succes, la preşedinţia Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal.
După 19 ani şi alţi 57 de jucători perindaţi pe la Rapid, portughezul Felipe Teixeira este ultimul fotbalist „de afară" care a semnat cu Rapid. În total, Rapid a avut legitimaţi 61 de jucători străini în istoria de 90 de ani a clubului, 59 dintre ei venind în Giuleşti după 1989.
Cei mai mulţi jucători străini au fost brazilieni, nu mai puţin de 11. Deşi începutul nu a fost
