Ceea ce poţi găsi uşor, nu e nevoie să ţii minte. Această veche maximă este cea care conduce afacerea Google de astăzi. Dar revoluţia internetului este abia la început, iar în curând informaţiile zilelor noastre obişnuite vor fi "hrana" motoarelor de căutare. Va trebuie să avem grijă ce publicăm online, avertizează un articol din cotidianul german "Frankfurter Allgemeine Zeitung".
Eric Schmidt, director executiv al Google, a ţinut în urmă cu câteva săptămâni un discurs memorabil: "În 2029, vei fi capabil să cumperi unsprezece petabiţi de spaţiu de depozitare virtual pe un singur dispozitiv cu mai puţin de 100 de dolari. Acest driver, după socoteala mea, va putea să păstreze 245 de ore de video DVD în fiecare zi timp de şase sute de ani." Acesta este suficient pentru o viaţă întreagă, din leagăn până în mormânt - cu spaţiu suficient şi pentru generaţiile următoare.
De ce vor oamenii să înregistreze fecare secundă a vieţii lor? Aceasta este întrebarea pe care ar trebui să ni-o punem astăzi. Comunicarea socială este doar o parte din acest răspuns. Experienţa de secole a omenirii ne spune că doar ceea ce este memorat rămâne ca fiind petrecut cu adevărat.
Impactul memoriei digitale asupra memoriei umane este tema unui articol recent din jurnalul "Science", a cărui idee a pornit de la declaraţiile lui Schmidt.
Cercetările au dovedit că simplele căutări constante pe Google nu ne ajută să învăţăm sau să ţinem minte mai bine informaţii diverse, ci, dimpotrivă, să memorăm unde găsim lucrurile pe care vrem să le ştim. Un experiment interesant a arătat că subiecţii cărora li s-a spus că informaţiile le-au fost şterse din calculatorul personal şi-au adus mai bine aminte de acestea decât cei conştienţi că le au stocate.
Oamenii de ştiinţă ridică o problemă recurentă: externalizarea memoriei. Însă până acum, spaţiile de stoc
