"Folosind Facebook si Twitter, in septembrie 2010, aceste doua tinere au mobilizat 200.000 de voluntari care si-au petrecut o zi curatand gunoaie in Romania. Ele au dovedit ca scepticii s-au inselat". Este vorba despre Liana Buzea si Anamaria Hancu, doua nume rostite pe 4 iulie anul acesta de ambasadorul SUA in Romania, Mark Gitenstein. Dupa ce a reusit cu "Let's Do It, Romania", Liana Buzea aduna oamenii pentru un nou demers: "Plantam fapte bune in Romania!". Cum se coaguleaza o miscare sociala pe internet, care este forta retelelor sociale in Romania, care sunt pasii de la mesaj electronic la actiune si ce sanse au proiectele romanesti online - sunt doar cateva dintre intrebarile la care Liana Buzea a raspuns, intr-un interviu acordat HotNews.ro.

Rep: Plecam de la campania "Let's Do It, Romania". Cum ati reusit sa coagulati atatia oameni pentru aceasta actiune?

L.B: In primul rand, mobilizarea s-a facut pe mai multe canale. Cel de social-media a folosit in mare parte la notoritate. Dar la mobilizare s-au folosit retele de organizatii, cluburi, fie din mediu, fie din alte domenii, contactarea autoritatilor locale. In multe judete din tara, societatea civila nu este atat de puternica si autoritatile locale sunt cele care pot sa fie un model pe care lumea, la nivel de comunitate locala, sa il urmeze.

Pe de alta parte, in momentul in care am inceput sa primim sustinere media, pe TV, ne-a fost mult mai usor sa fim credibili si in momentul in care mergeam cu mesaje in comunitatea locala lumea sa spuna: da, va stim de la televizor, sigur ca da, ne implicam. Practic acesta ar fi mixul care din punctul meu de vedere a asigurat mobilizarea: autoritati - mediul privat - retele de ONG si bineinteles mass-media.

Rep: Cat a contat internetul in toata aceasta ecuatie?

L.B: La inceput noi am avut cateva proiecte pilot in tara. Patrund