Marmaris a fost la început un mic sat de pescari. Asta se întâmpla în urmă cu 3.400 de ani, când în zonă s-a aşezat un mic trib al cărui conducător purta numele de Kar. Locul a fost numit Karla, după acesta. În 1522, Soliman Magnificul a cucerit oraşul pentru a-l folosi ca punct strategic în timpul asediului asupra Rodhosului. Sultanul a construit o nouă cetate, o adevărată bijuterie arhitectonică, şi se spune că, văzând-o, ar fi rostit uimit: "Mimari as!". Adică: "Să fie spânzurat constructorul!". Şi nu pentru că ar fi avut vreun cusur, ci fiindcă totul era perfect iar sultanul nu voia să mai existe vreo altă cetate la fel. Straniu mod de a-ţi arăta admiraţia, atârnându-l în ştreang pe cel pe care-l celebrezi! Legenda nu e cu mult prea departe, însă, de cea a lui Dedal şi a fiului său Icar ori de legenda Meşterului Manole, ca să vă dau nişte repere mai apropiate de noi.
Ibiza Turciei
Marmaris este la ora actuală o staţiune turistică foarte apreciată între cele aflate la Marea Egee. Vara, populaţia ajunge la o cifră uimitoare: peste 200.000 de turişti umplu hotelurile, fermecaţi de frumuseţea oraşului şi a zonei, dar atraşi şi de renumele de loc al distracţiei pe care staţiunea l-a căpătat. Faţadele splendide despart linia hotelurilor de plajele relaxante de nisip şi prundiş. Apa mării este de un albastru de cristal, destul de rece, datorită râurilor ce se varsă în ea, dar în mod sigur numai bună pentru o baie. Seara, atenţia se îndreaptă spre strada Haji-Mustafa, populată de multe cluburi, baruri, restaurante şi discoteci în care distracţia este cuvântul de ordine. Muzica se aude în difuzoare până dimineaţa, când toată lumea începe în sfârşit să meargă spre hoteluri, pentru odihnă. Distracţia poate continua cu o vizită la aqua-park-ul Atlantis. Iar dacă v-aţi săturat de agitaţie, puteţi să vă relaxaţi plimbându-vă pe unul dintre dealurile ce înconjo
