• Corespondenţă din Beijing
România a făcut un prim pas spre normalizarea relaţiilor bilaterale cu China, un pas care depăşeşte nivelul declaraţiilor protocolar-diplomatice. Vizita de cinci zile a premierului Emil Boc şi a miniştrilor Economiei, Afacerilor Externe şi Transporturilor în China, dincolo de rolul economic declarat, al rezultatelor care au şansele unui orizont de concretizare, rămâne în limitele unui eveniment care, la nivel oficial, de reprezentare, lasă de aşteptat. În condiţiile în care premierul român prezintă, în China, drept succese politice tăierile salariilor şi pensiilor, pentru a salva mediul economic (!?!), ar fi interesant de ştiut care sunt efectele în ţara care nu impozitează nici un venit până la suma de 500 de euro, tocmai pentru a ajuta populaţia. Fireşte, la nivel de comunicare şi mesaj, partea chineză a fost bombardată cu teme locale româneşti, mesajele premierului fiind uneori ridicole, plictisitoare sau capabile să stârnească ilaritate chiar şi traduse în complicata limbă chineză.
Chiar şi aşa, fără îndoială, vizita delegaţiei guvernamentale române a fost primită cu o deosebită căldură de oficiali chinezi, într-un gest de recunoaştere şi continuitate a relaţiilor speciale pe care România le-a avut cu China. Disponibilitatea Chinei de a dezvolta proiecte investiţionale majore în România a fost declarată atât de preşedintele Hu Jintao vineri, la Shenzhen, înaintea deschiderii Jocurilor Mondiale Universitare 2011, cât şi luni, la Beijing, de primul-ministru Wen Jiabao. Acesta din urmă, împreună cu premierul Emil Boc, a convenit să consolideze şi să extindă legăturile economice prin investiţii de infrastructură. „Guvernul chinez îşi manifestă deschiderea cu privire la promovarea cooperării şi finanţării proiectelor de infrastructură şi cooperare tehnologică cu România”, a declarat Wen Jiabao î