Premierul român, Emil Boc, a fost un elev model al programului de austeritate aprobat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar criza de pe piaţa financiară globală, creşterea economică redusă şi privatizările eşuate l-ar putea obliga să taie mai adânc, afectându-i astfel perspectivele electorale pentru 2012.

Boc se confruntă cu scăderea popularităţii în sondajele de opinie, în care partidele de centru-dreapta ale coaliţiei aflate la putere sunt creditate cu numai 25 la sută din intenţiile de vot, faţă de 60 la sută pentru alianţa partidelor din opoziţie, condusă de social-democraţi.

Cu toate acestea, mulţi analişti politici sunt de părere că legăturile strânse cu preşedintele Traian Băsescu, palmaresul unei reforme solide şi afinităţile reduse dintre partidele din opoziţie îl îndreptăţesc pe Boc să spere că va rămâne la putere chiar dacă nu va fi câştigătorul alegerilor parlamentare prevăzute pentru anul următor.

Sub conducerea sa, ţara din Balcani cu o populaţie de circa 22 de milioane de locuitori a revenit în zona creşterii economice după o contracţie de 8,9 la sută pe doi ani anteriori şi este pe cale de a-şi echilibra bugetul prin intermediul unui împrumut în valoare de 5 miliarde euro din partea FMI.

Premierul Boc a îngheţat pensiile, a tăiat salariile bugetarilor şi a majorat TVA cu 5 procente. El se îndrepta spre reducerea deficitului bugetar, în 2012, sub pragul de 3 la sută recomandat de Uniunea Europeană. Dar această direcţie a luat o întorsătură neaşteptată în iunie, când deficitul s-a majorat cu 50 la sută în comparaţie cu luna precedentă, la 2,1 la sută din PIB, punând astfel în pericol ţinta anuală de 4,4 la sută.

Ratarea ţintei ar putea determina FMI să impună o nouă serie de măsuri de austeritate în acest stat al UE situat pe locul al doilea în ce priveşte sărăcia, înainte de alegerile l