Sint in joc veritabile fenomene de transgresiune sau de ruptura fata de arta traditionala; ele scot artistul din sfera unei euristici autonome, degajata de interes, facind din el un agent social, angajat - direct sau subversiv - in practicile si politicile de schimbare. Esteticienii constata o fervoare deosebita orientata spre „transfigurarea" artistica a banalului - dupa expresia lui Arthur Danto. Opera artistului postmodern este voit ex-centrica: subversiva, non-obiectuala, efemera, futila, ironica, provo­catoare. Yves Klein transforma arta in show monden, cu alura ritualica, rasfatindu-si admiratorii cu esantioane din propriul aer, gonflat "artistic" in baloane, sau cu dinamica "pensulelor vii" (tinere nud, tirite in vopsea si "aruncate" inspirat pe pinza). Tot el inaugu­reaza „expozitii" in sali goale, fara lucrari, anticipind arta de tip environments, axata pe ideile de interventie in spatiul public si de comunicare necenzurata. Reprezen­tantii action painting sau ai picturii gestuale (Pollock, De Kooning, Rauchenberg, Jasper Johns) fac din dripping (picurarea sau stropirea aleatorie a pinzei cu vopsea) calea cea mai directa catre o "arta totala" (Kaprow), care maximizeaza potentialul expresiv al artistului. Locul "operei" de altadata este, asadar, stramutat din spatiile conventionale. Experiente de felul body art transfera arta pe chiar corpul uman; bisturiul chirurgical, seringile injectabile, instrumentele de piercing si de tatuaj modeleaza formele vii. Singele artistului sau al modelelor sale primeste virtuti sacrificiale, substituind artificialitatea culorilor industriale. Experientele de tip performance si happening pun in scena opere de tip eveniment. Arta digitala, computer art, art reseaux, mail art, arta fractala muta obiectul artistic in spatiile tehnologiei informatice, ale ordinatorului si Internetului. Land art, arta stradala, graffiti-ul apropriaz