Ambasadorii şi delegaţii sunt deseori puşi faţă în faţă cu oameni pe care îi consideră tirani sau terorişti, scrie BBC. Cum poţi reacţiona în astfel de situaţii? Strângi mâna cuiva pe care dispreţuieşti?

Fostul delegat pe probleme umanitare al Naţiunilor Unite, Jan Egeland, a găsit un scop în sine în a nu îi zâmbi lui Joseph Kony atunci când l-a întâlnit. Acesta din urmă este liderul unei grupări de rebeli foarte violentă, numită Armata de rezistenţă a Domnului. "Ştiam că ucisese mulţimi de oameni. Se ştia că răpise mii de copii şi ucisese mai mulţi," explică Egeland.

Însă mulţi diplomaţi se confruntă cu situaţii asemănătoare. Fostul preşedinte al Finlandei, Marrti Ahtisaari, e de părere că eşti nevoit să comunici cu persoanele de ajutorul cărora ai nevoie pentru a rezolva probleme, chiar dacă a vorbi cu ele îţi place sau nu. Tot el a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2008, pentru treizeci de ani de mediere în zone de conflict din toată lumea.

Marrti Ahtisaari îşi explică punctual de vedere prin exemplul unui accident de maşină. "Nu poţi negocia cu o persoană care trece, pur şi simplu, pe lângă tine," susţine el, "trebuie să discuţi cu cel cu care ai ceva de împărţit."

Acest tip de diplomaţie este nu numai dificil, ci chiar periculos. Egeland recunoaşte că "oamenii răi" - teroriştii, dictatorii, criminalii de război - pot, de multe ori, să uşureze situaţia multor civili. În acelaşi timp, el atrage atenţia asupra faptului că un astfel de întâlnire trebuie să se axeze strict pe scopuri diplomatice, cum ar fi încetarea ostilităţilor. "În nici un caz nu sunt întâlniri interesante cu oameni faimoşi."

Statele Unite ale Americii au renegociat restricţiile impuse grupului de rebeli somalezi Al-Shabab, considerat grup terorist pentru legăturile cu Al-Qaeda, pentru a salva milioane de victime de cea mai rea f