Bebeluşii care vin pe lume înainte de 37 de săptămâni au plămânii insuficient dezvoltaţi, sunt mai predispuşi la infecţii şi pot face hemoragie cerebrală. Frecvenţa naşterilor premature în România este de aproximativ 9%, în vreme ce media europeană este, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de 6,2%.
Specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţin că naşterile premature devin tot mai frecvente în lume. În România, rata de prematuritate este mai mare decât în majoritatea ţărilor europene. De vină pentru aceasta, spun specialiştii, sunt condiţiile socioeconomice precare, ce afectează accesul gravidei la servicii medicale şi la îngrijiri corespunzătoare şi care favorizează apariţia unor boli asociate sarcinii. Click aici pentru VIDEO.
Dacă, înainte de 1990, prematurii cu complicaţii nu aveau şanse prea mari de supravieţuire în România, astăzi dispunem de unităţi de terapie intensivă neonatală, care le acordă îngrijiri speciale. Cel mai mic prematur salvat în România s-a născut la 23 de săptămâni şi patru zile, la Spitalul „Polizu" din Bucureşti. Aceasta este una dintre cele numai 20 de maternităţi de gradul III, unităţi cu dotări şi personal calificat pentru a asigura asistenţă medicală prematurilor.
Bebeluşul este considerat prematur dacă vine pe lume înaintea săptămânii a 37-a de sarcină, mai exact, 259 de zile de gestaţie. Este doar un mit ideea conform căreia un prematur născut în luna a opta este mai vulnerabil decât un altul care vine pe lume în luna a şaptea. Cu cât este mai mică vârsta lui, cu atât şansele de adaptare la viaţa extrauterină sunt mai reduse. Mai mult decât greutatea acestuia, este important stadiul său de dezvoltare în momentul naşterii. Mai toate organele, inclusiv creierul, pot să nu fie suficient dezvoltate structural şi funcţional pentru ca prematurul să trăiască „Principala problemă a prematurilor este imaturitat
