Computerul a fost realizat în 1987 de cercetătorii de la Universitatea „Transilvania", la comandă politică. COBRA era printre cele mai performante calculatoare la acea vreme, dar acum este depăşit ca performanţe chiar şi de un smartphone.

Conducerea Partidului Comunist Român a decis, în 1985, ca ţara noastră să se numere printre ţările care fabrică computere, iar Institutul de Tehnică de Calcul şi Informatică, prin filialele din ţară, a primit sarcina să proiecteze şi să execute un calculator care să depăşească performanţele celor existente. Aşa au apărut primele computere româneşti: TIMES - la Timişoara, PRE - la Cluj, HC - Bucureşti şi Cobra (COmputer BRAşov) - sub Tâmpa.

Calculatorul finalizat la Braşov în 1987, era mult mai bun decât celelalte, pentru că informaticienii au realizat un computer compatibil cu doua sisteme de operare: Sinclair Spectrum (făcut în fosta RFG) şi CP/M, implementat în ţară. Colectivul de la Braşov era format din opt cercetători, coordonaţi de prof. dr. Toacşe Gheorghe. La partea de hard au lucrat Vasile Prodan, Wagner Bernd Hansgeorg şi Adrian Maxim, iar la cea de soft Marcel Arfta, Sorin Finichiu, Mircea Pop şi Sorin Cişmas.

Prototipul a făcut furori

„Era deosebit de celelalte calculatoare pentru că modul de introducere şi extragere a datelor se putea face cu floppy-disc. Celelalte foloseau casete audio cu bandă magnetică. Calculatorul cântăreşte 1,5 kg, iar unitatea de floppy de 8 inch, care era externă, avea 15 kg", ne spune Adrian Maxim, unul dintre cercetătorii care au lucrat la prototip. Cobra nu avea nevoie de monitor, putând fi cuplat la orice televizor alb-negru sau color.

Doua Cobre costau cât o Dacie

A avut un succes deosebit, dar problema era lipsa finanţării. „Banii i-am făcut din alte contracte de cercetare şi i-am folosit pentru prototip. Când s-a pus problema producţiei de s