În urma unui studiu realizat de Universitatea Harvard, prima îndeletnicire a oamenilor este gătitul, întrucât hrana bine preparată le asigura energia necesară activtăţilor complexe.

Acest obicei i-a ajutat pe strămoşii noştri şi să-şi dezvolte creierul. Cercetarea americanilor, bazată pe analiza ADN-ului, mărimea molarilor şi calculele privitoare la masa primatelor non-umane, a homonizilor dispăruţi şi a oamenilor moderni, arată că primul care a făcut pasul decisiv într-ale bucătăriei a fost Homo erectus. Acesta, la fel ca şi Neandertalienii, îşi petrecea aproximativ 6,1%, respectiv 7%, din timpul unei zile hrănindu-se.

Folosirea uneltelor şi a focului în prepararea mâncării a dus nu numai la reducerea acestui timp, cât şi la modificări anatomice: masa corporală a crescut, iar dimensiunile dinţilor au scăzut. Dacă n-am fi descoperit gătitul, astăzi am petrece cam la fel de mult timp ca şi primatele mari consumând calorii, adică 48% din intervalul activ al unei zile. În urma unui studiu realizat de Universitatea Harvard, prima îndeletnicire a oamenilor este gătitul, întrucât hrana bine preparată le asigura energia necesară activtăţilor complexe.

Acest obicei i-a ajutat pe strămoşii noştri şi să-şi dezvolte creierul. Cercetarea americanilor, bazată pe analiza ADN-ului, mărimea molarilor şi calculele privitoare la masa primatelor non-umane, a homonizilor dispăruţi şi a oamenilor moderni, arată că primul care a făcut pasul decisiv într-ale bucătăriei a fost Homo erectus. Acesta, la fel ca şi Neandertalienii, îşi petrecea aproximativ 6,1%, respectiv 7%, din timpul unei zile hrănindu-se.

Folosirea uneltelor şi a focului în prepararea mâncării a dus nu numai la reducerea acestui timp, cât şi la modificări anatomice: masa corporală a crescut, iar dimensiunile dinţilor au scăzut. Dacă n-am fi descoperit gătitul, astăzi am petrece ca