In Romania nu exista partide, ci adunaturi politice incropite ca pe vremea cronicarului Ion Neculce: oamenii Mariei Sale, in frunte cu insusi Voda, adica Puterea, si partida boierilor mazili, niciodata unitara, constituita din sustinatorii fostilor domni cazuti in dizgratia sultanului, din oponenti, mofluzi si multimea pretendentilor la tron sau la noile stepene boieresti.
Inca de atunci, intre o oaste de stransura si alta existau tradari, vicleniri, paraciuni, iar pentru salvarea vietii, arareori si a averii, erau doua cai: sa cerseasca mila voievodului sau sa fuga in Polonia, uneori in principatul Transilvaniei sau la Istanbul, de unde se intorceau pe furis sa sprijine propriii favoriti la scaun.
Unii domni isi cumparau dusmanii rasplatindu-i cu mosiile supusilor goniti, ori cu dregatorii, privilegii noi. Altii naimeau intriganti, ucigasi, lotri, credinceri pentru a le curma viata.
Balcanism pentru eternitate
Pentru ca istoria noastra nu a cunoscut onoarea si cavalerismul decat in forma lor oriental-balcanica, astazi politichia romaneasca tanjeste, din pacate, nu dupa onoare si cavalerism, ci dupa gradele nobiliare occidentale, la moda fiind baronii si baronesele. Doar atat. De marchizi, conti si duci nu se aude.
In lipsa acestora, baronia si-a incotopenit mai multe trepte: baronas, baron local, sindical, baron al energiei, baron national etc. Baronasii si baronii locali se supun baroneselor si baronilor atotputernici, alcatuind cinul, sotnia, tabara, clanul sau gasca acestora, le asculta cu sfintenie poruncile, ii lingusesc, ii slugaresc doar-doar ii vor invrednici si pe ei cu o paia sau un caftan.
Starea baronatelor actuale
Organizarea teritoriala a baronatelor actuale este foarte simpla, dar eficace: fiecare baronas, baronel sau baron local si-a impartit micul sau baronat in sate,