Vechiul „23 August“ a avut gradenele prinse în beton aşezat pe „valuri“ de pământ. Arena a fost construită după model sovietic. Inginerii noului Stadion Naţional consideră că structura folosită în 1953 a fost una ingenioasă, dar şi rezistentă, dovadă că a trecut cu bine de cutremurul din martie 1977.

„Adevărul" vă prezintă povestea stadionului „Naţional" din Bucureşti. A celui vechi, care a purtat, timp de circa patru decenii numele „23 August". Şi a celui nou, care urmează a fi inaugurat la meciul cu Franţa (6 septembrie). Astăzi, vă prezentăm inovaţiile pe care constructorii le-au adus vechiului stadion, inspirat dintr-o construcţie sovietică. De asemenea, puteţi afla cum jucătorii din Bucureşti veneau din „elan patriotic" să pună mâna la ridicarea arenei.

Timpul scurt, de doar câteva luni, în care trebuia construit stadionul „23 August" nu le-a permis arhitecţilor din acele vremuri să creioneze un proiect sofisticat. Structura acestuia nu putea fi, aşadar, inspirată de cea a arenelor din Anglia sau Europa de Vest. S-a renunţat aşadar la ideea ridicării unei construcţii din beton aşa cum se procedase la stadionul „Giuleşti", de pildă, în 1939. Din acelaşi motiv, nici varianta înălţării tribunelor stadioanelor „Republicii" sau „Rapid", nici cea a extinderii arenei „Dinamo" n-au fost agreate. „O asemenea operaţiune, ca orice construcţie din beton armat monolit, care trebuia turnat la faţa locului, necesita un timp îndelungat de execuţie", explica în numărul din mai 1953 al revistei „Ştiinţă şi Tehnică" inginerul B. Ungureanu.

În momentul demolării sale, în 2007, cei care au realizat operaţiunea au constatat cu surprindere că, exceptând pavilionul oficial şi pe cel din partea opusă acestuia, care găzduia vestiarele, locurile din tribune şi peluze fuseseră montate pe plăci de ciment aşezate pe valuri de pământ. „Stadionul n-a fost gândit rău. Ba chiar