- Cultural - nr. 853 / 25 August, 2011 Manastirea Marea Lavra - Hram Sf. Atanasie (5 iulie) Situata intr-o zona naturala dominata de - Hram Sf. Atanasie (5 iulie) stanci, Marea Lavra ocupa primul loc in categoria manastirilor cu mari binefaceri imparatesti. Este cea dintai manastire cu viata de obste din Athos. Zidita de Atanasie Athonitul in 963, manastirea primeste ajutoare imparatesti de la Nichifor Focas (963-969) si Ioan Tsimiskes (969-976). Prin Marea Lavra se exercita jurisdictia asupra tuturor schiturilor si sihastriilor din jurul varfului Athos. Pentru noi, romanii, acest spatiu ascetic este important nu doar pentru ca aici au trait marii isihastri Grigorie Sinaitul, Grigorie Palama si Avva Doroftei, ci si pentru faptul ca in stapanirea manastirii se afla Schitul romanesc Sf. Ioan Botezatorul (Prodromul) – intemeiat in 1852 de calugarii Nifon si Nectarie, inzestrat fiind cu bani si odoare de domnitorul Grigore Ghica al Moldovei (in 1855). Astazi, la Prodromu, in locul cel mai lovit de valuri, se nevoieste intre mantuire obstea parintelui duhovnic Petroniu Tanase. Intre secolele XVI – XIX, Marea Lavra capata atentia sporita mai intai a domnitorilor munteni, apoi a celor moldoveni. Primul ajutor vine de la Neagoe Basarab cand, cu ocazia sfintiirii de la Arges (15 august 1517), hotaraste sa dea Lavrei "un ajutor anual, iar biserica cea mare – Katoliconul – cu altarul si tinzile a tot le-a inoit; si-a impreunat plumbul cel vechi cu altul nou si-au acoperit toate… Si toata (biserica – n.a) o a zidit din temelii, vase de treaba bisericii, vase de aur si argint si zavese cusute cu sarma de aur prea infrumusetate a dat si i-a facut si mertic mare cate 200 taleri pe an” (in valoare de 90.000 taleri de aur). El este, asadar, primul cititor. Al doilea este domnitorul Vladislav III (1523-1526), cel care ofera o icoana cu inscriptia numelui sau si a "preaevlavioasei vo