Parlamentul European a adoptat în iulie o rezoluţie prin care le recomandă companiilor din UE listate pe bursă să aibă cel puţin 30% femei în conducerea de vârf. Pentru a nu lăsa la mâna firmelor aplicarea măsurii, europarlamentarii au cerut Comisiei Europene să elaboreze o legislaţie care să impună această cotă în toată Uniunea.
Chiar dacă par exotice, astfel de legi funcţionează în câteva state. Norvegia a fost prima ţară care a introdus, în 2003, o reglementare cu praguri clare pentru firme şi cu pedepse aspre. De altfel, europarlamentarii s-au inspirat exact din cotele Norvegiei atunci când au stabilit ţinta finală a raportului bărbaţi - femei la conducerea marilor companii din Uniune: 40% femei, până în 2020.
În prezent, în Europa, femeile ocupă 10% din posturile de directori de firme şi numai 3% din poziţiile de CEO. Parlamentarii au cerut Comisiei Europene o reglementare care să oblige companiile, deoarece numărul femeilor din consiliile de administraţie creşte cu numai jumătate de procent, anual, ceea ce înseamnă că ar fi nevoie de o jumătate de secol pentru ca femeile să ocupe 40% din fotoliile de conducere.
Femeile, şcolite pe banii firmelor
Polemicile pe impunerea unor cote la conducere a femeilor sunt deja „tocite" în Europa, unde mai multe legislaţii naţionale au recomandări de acest fel. Toate discuţiile s-au centrat mai ales pe faptul că firmele ar trebuie să facă unele concesii în privinţa competenţei directorilor, pentru a satisface politica europeană care ar discrimina pozitiv femeile. Asta este o prejudecată, au răspuns promotorii politicilor de promovare a femeii şi le-au cerut firmelor să investească în dezvoltarea profesională a angajatelor, dacă au deficit de competenţe.
De altfel, Parlamentul European recunoaşte că poziţiile de conducere corporatistă trebuie să se bazeze pe calificări şi experienţă, dar este de p
