De când e el, omul de afaceri brăilean Gheorghe Caruz a trăit printre porci. Pe mulţi dintre ei i-a făcut mari, şi uite că acum, aşa cum se întâmplă adesea în viaţă, aceştia sunt nerecunoscători, dându-i la temelie celui care le-a fost ca un tată.

Previziunile sunt sumbre pentre nenea Caruz.

Cred că Revelionul 2012 şi-l va petrece cu lumina stinsă, rugându-se să nu ajungă să cerşească în faţă la Dunărea bani de-o ciosvârtă de porc, să aibă ce pune în oala cu ciorbă. Şi asta pentru că la 1 ianuarie 2012 expiră şi mama termenului acordat pentru ca el, marele patron Caruz, să respectele condiţiile de Mediu stabilite de UE, la fermele lui de porci de la Baldovineşti. S-a cam terminat cu şmecheria, cum s-ar zice, căci de 7 ani încoace (din 2004) Caruz o tot zguduie de toţi pereţii, refuzând cu tupeu să investească în politicile de Mediu.

Am stat şi m-am gândit cam ce opţiuni ar avea Caruz pentru a scăpa de ameninţarea cu închiderea fermelor de la Baldovineşti, adevărate bombe ecologice pentru Brăila. Una ar fi ca el să scoată banii de la saltea şi să facă ce a promis că face acum atât în 2004, cât şi în 2007. Dar Caruz nu mai are nici timp să facă investiţiile de Mediu, nici bani (mai nou, se dă sărac lipit) şi nici chef, căci se ştie că e mai zgârcit chiar şi de cât Hagi Tudose. Aşa că, zic eu, singurii care îl pot scoate pe Caruz din căcat sunt porcii pe care îi creşte de ani de zile. Totul este ca Caruz să îi convingă pe porci să nu se mai cace. Ştiu, este o misiune aproape imposibilă, dar imaginaţi-vă că dacă porcii lui Caruz nu ar mai face treabă mare, în Brăila nu ar mai mirosi a fecale fermentate.

Caruz mai are la dispoziţie încă 4 luni pentru a-şi convinge porcii să o lase mai moale (ştiu, sună aiurea!) cu treaba mare, în caz contrar el fiind obligat să tragă obloanele. Dacă Caruz reuşeşte să-i convingă pe porci să renu