Mă enervează oamenii care iubesc Republica Moldova doar de pe panourile publicitare și în timpul emisiunilor televizate. De ce? Deoarece acest mod de “a iubi” este o simplă tehnică de pr și de a mai reaminti muritorilor de rând cât de drăgălașă este mutrișoara celui care își “iubește” republica. Dacă analizezi acțiunile acestor oameni, atunci “iubirea” față de propriul popor seamănă cel puțin cu un act erotic, dacă nu chiar unul pornografic.

Azi vreau să vă prezint un alt tip de om. Unul care nu apare pe panouri publicitare, nu participă la emisiuni televizate și nu are “contract matrimonial” care să indice avantajele economice ale dragostei față de patrie. E o personalitate cu o contribuție enormă la crearea simbolurilor noastre naționale. Un om care iubește Moldova în liniștea sufletului său și prin cerneala peniței sale. Necondiționat.

Ați auzit cu toții de numele lui. Îi spune Gheorghe Vrabie, autorul stemei Republicii Moldova și a designului leului moldovenesc. L-am cunoscut în anul 2007 la o întrunire la oficiul Băncii Mondiale din Chișinău. M-a fascinat prin simplețea și omenia sa. La 21 martie 2011, de ziua sa de naștere, l-am telefonat ca să-l felicit. Ne-am întâlnit din nou. Același om plin de forță creatoare, cu zâmbet pe buze și voce tremurândă, cu mari planuri de viitor și cu un vis, care încă nu reușise să-l împlinească în ultimii 10 ani în perioada guvernării comuniste. Maestrul visa să tipărească o carte despre simbolurile naționale ale Republicii Moldova, pe care le-a elaborat, în care să povestească pas cu pas istoria acestor simboluri… să ofere detalii, pe care doar el le știa, despre culisele stemei naționale, ale leului moldovenesc și multor altor simboluri…

I-am promis că voi căuta o modalitate să-l ajut. Nu aveam în bugetul familiei o sumă suficientă de bani ca să fie tipărită această carte. Am găsit soluția la Guvern,