Ruptă din teritoriul României în 1944, această bucată a Basarabiei numită astăzi Republica Moldova sărbătoreşte sâmbătă, 27 august, 20 de ani de la proclamarea Independenţei faţă de URSS.

La două decenii de independenţă, Republica Moldova continuă să se afle în faţa mai multor provocări. Una dintre ele cea a regăsirii identităţii naţionale.”Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, scrie în Declaraţia de Independenţă, adoptată de Parlament în anul 1991, la presiunea sutelor de mii de oameni strânşi în piaţa care acum se numeşte Piaţa Marii Adunări Naţionale. Spaţiul istoric şi etnic este, bineînţeles, cel românesc, aşa cum o parte din populaţie o conştientizează. Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a anunţat din nou, în urmă cu două zile, punctul său de vedere privind numele limbii de stat ca româna, şi istoria naţională ca istoria românilor. Rezoluţia corespunzătoare a fost adoptată de către comunitatea ştiinţifică în cadrul conferinţei “20 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova“, transmite Info-Prim Neo. Participanţii la conferinţă au solicitat de asemenea, pentru o revenire în programul pre-universitar a cursului de istoria românilor şi istoria universală. “Dacă citim cu atenţie şi recitim Declaraţia de Independentă, ne dăm seama că acest “certificat de naştere al Republicii Moldova “, identifică în mod clar două adevăruri importante ştiinţifice şi istorice, pe care unii au tendinţa de a le trece cu vederea: identitatea românească a naţiunii şi aspiraţiile europene ale acesteia. Prin urmare, Declaraţia de Independenţă în mod clar şi definitiv a stabilit traiectoria