Cine a castigat si cine a pierdut din criza. Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (Insee), in 2009, numarul persoanelor sarace din Franta se apropia de 8,2 milioane, adica 13,5% din totalul populatiei. In aceasta categorie sunt inclusi francezii care traiesc cu mai putin de 950 de euro pe luna. Din cei 8,2 milioane, circa 4,5 milioane au venituri mai mici de 773 de euro. Scaderea nivelului de trai este o consecinta a crizei. Inainte de declansarea acesteia, intre 2005 si 2008 nivelul de trai in Franta s-a ameliorat usor, cu 2%. Studiul publicat ieri arata ca, in timp ce aproape toate categoriile socio-profesionale au fost afectate, cei mai loviti au fost cei cu venituri mici. Iar situatia lor ar fi putut fi si mai tragica, daca guvernul nu ar fi luat masuri sociale si fiscale pentru a-i ajuta pe cei cu venituri mici, scrie Adevarul.
Revolutie? Tarile de mana a doua iau fata superputerilor. Statisticienii guvernului american au revizuit recent in scadere cifrele privind PIB-ul real al SUA din ultimii ani, asa ca se dovedeste ca productia din trimestrul al doilea este inca sub cea de la sfarsitul lui 2007. Povestea este similara in multe alte tari dezvoltate. Prin contrast, productia totala a tarilor emergente a avut un salt de aproape 20% in aceeasi perioada. Este limpede ca suferintele bogatilor au grabit schimbarea de putere in economia globala catre pietele emergente. Dar exact cat de mari sunt acestea, comparativ cu cele dezvoltate? Unele organizatii stabilesc diferit granita dintre economiile emergente si cele dezvoltate. FMI, de pilda, include acum 11 foste tari emergente, printre care Hong Kong, Coreea de Sud, Cehia si Estonia, pe lista celor dezvoltate. Asemenea diviziuni sunt mai mult decat arbitrare: PIB-ul per capita al Estoniei este de doar 15.000 de dolari, in timp ce tari emergente ca EAU si Qa
