Părinţii care îşi neglijează copiii îi fac pe micuţii lor să se transforme în adolescenţă în nişte alcoolici. Un asemenea risc este de opt ori mai mare decât la copiii crescuţi frumos, în familii cu obiceiuri bune şi sănătoase, cărora părinţii le acordă multă atenţie şi educaţie.
Un studiu recent arată că educaţia şi timpul pe care părinţii le acordă copiilor lor când sunt mici au o influenţă foarte mare asupra obiceiurilor „de pahar” de mai târziu. Proasta creştere şi lipsa de atenţie a părinţilor creşte de opt ori riscul ca în jurul vârstei de 16 ani copiii lor să se transforme în nişte alcoolici, iar în jurul vârstei de 34 de ani să devină alcoolici „consacraţi”, arată un studiu al think tank-ului Demos, citat de Daily Mail.
Proasta creştere a copiilor în jurul vârstei de 10 ani dublează riscul de alcoolism la vârsta adultă. Din studiu s-a tras concluzia că un stil neglijent de creştere şi educare a copiilor este cauza principală alcoolismului de mai târziu. Specialiştii recomandă stilul „afectuos-autoritar” de creştere a odraslelor care combină afecţiunea cu disciplina. Este cea mai eficientă metodă de prevenire a unei eventuale relaţii vicioase a copiilor cu alcoolul. Nu se recomandă nici stilul „dur” de creştere, prin care copiilor li se impun limite absurde, dictatoriale, şi nici cel prea îngăduitor („laissez faire”, cum îl numesc francezii), care, deşi este mai afectuos, nu reuşeşte să-i impună limite şi reguli copilului. Şi părinţii, la rândul lor, trebuie să-şi autoimpună limite, evitând să bea în faţa copiilor.
Părinţii care îşi neglijează copiii îi fac pe micuţii lor să se transforme în adolescenţă în nişte alcoolici. Un asemenea risc este de opt ori mai mare decât la copiii crescuţi frumos, în familii cu obiceiuri bune şi sănătoase, cărora părinţii le acordă multă atenţie şi educaţie.
Un studiu recent arat
