Unii au zâmbit, probabil, aflând că unui rugbyst, adică un practicant al unui sport de contact, îi e teamă să zboare cu avionul. Cătălin Fercu, internaţionalul român care a refuzat să plece la Cupa Mondială din Noua Zeelandă, nu este singurul în această situaţie. Dublu campion al Franţei cu Biarritz, participant la Cupa Mondială în 1999 şi 2003, pilierul Petru Balan a trăit o experienţă traumatizantă în 2000.
S-a întâmplat în noiembrie 2000. Socotit a fi unul dintre cei mai valoroşi rugbyşti ai noştri din ultimul deceniu, suceveanul zbura în Italia, pentru meciul pe care România urma să-l dispute cu "Squadra Azzurra". La un moment dat, aeronava a coborât brusc, "căderea în gol" fiind de aproximativ 1.000 de metri. Şi de parcă n-ar fi fost de ajuns, în acele momente, când toţi pasagerii erau îngroziţi, pilotul a ieşit din toaletă... şi a reuşit cu greu să revină în carlingă. Până la urmă, aeronava s-a redresat şi a ajuns cu bine la sol.
Petru Balan a rămas marcat de acea experienţă. De atunci, el vine din Franţa, acasă, la Suceava, cu maşina. Şi pleacă înapoi tot pe patru roţi. Fireşte că pilierul a mai zburat cu avionul... Nu avea ce face, Biarritz, echipa la care a jucat, participând anual la Cupa Europei, echivalentul rugbystic al Ligii Campionilor din fotbal. Cineva care a mers în avion, alături de el, mi-a spus că în timpul călătoriei uriaşul jucător evită să vorbească.
În situaţia lui Cătălin Fercu se mai află Cristian Gaţu, care călătoreşte întotdeauna cu maşina - fiind preşedintele FR de Handbal, el pleacă cu câteva zile înainte atunci când trebuie să ajungă într-o ţară europeană, la o competiţie la care este reprezentată şi România.
În 2008, un fotbalist bolivian de 32 de ani, Raul Gutierez, a decis să se retragă tot din cauză că îi era frică să zboare cu avionul. În contractul cu echipa lui, el avea clauze speciale:
