Era joi seară, 7 iunie. O bacterie teribilă ucidea zeci de persoane în Germania, iar cei cinci doctori vorbeau despre asta în timp ce cinau într-un restaurant din Houston.

Cum ar reacţiona dacă ceva asemănător s-ar întâmpla în Houston? Dacă un bolnav ar intra în restaurant cu o infecţie ucigătoare care s-ar fi răspândit rapid în organismul său? Cum şi-ar da seama de cauze şi cum ar putea opri declanşarea unei epidemii?

Conform nytimes.com, în acea noapte, unul dintre doctori, James M. Musser, expert în patologie şi medicină genomică la Methodist Hospital System, a aflat de la un medic rezident că un pacient tocmai a murit din cauza a ceea ce părea a fi antrax prin inhalare.

Întrebările erau umătoarele: era vorba despre antrax? Dacă da, era o tulpină modificată genetic în scopuri teroriste, sau era una obişnuită care trăieşte în mod normal în sol? Cât de periculoasă era?

Iar răspunsurile ar fi putut veni cu uşurinţă cu ajutorul tehnologiei de ultimă generaţie care i-ar fi ajutat pe cercetători să determine întreaga secvenţă a genomului micro-organismului suspect.

Ne aflăm la începutul unei noi ere în micro-biologie. Iar noile metode de secvenţiere rapidă a genomilor microbieni revoluţionează întregul domeniu.

Primul genom bacterial a fost secvenţiat în 1995, după 13 luni de muncă, iar asta a reprezentat un mare succes la acea vreme. În zilele noastre, cercetătorii pot secvenţia ADN-ul care formează genomul unui micro-organism în câteva zile sau, cu ultima tehnologie, chiar într-o singură zi. Ei pot determina simultan secvenţele genomilor tuturor microbilor de pe limba sau din saliva unui om. Iar costurile au scăzut de la 1 milion la o mie de dolari pentru fiecare genom.

Într-o analiză recentă, a notat că cercetătorii au publicat 1554 de secvenţieri bacteriale complete şi lucrau la alte 4800. De asemenea, ei au reuşit să secvenţi