Nu mai e niciun secret că cele mai bune afaceri în ziua de astăzi sunt cele cu statul. Oricât de ambiţios şi binevoitor ar fi un întreprinzător care pleacă la drum cu ceva capital şi imaginaţie, afacerea este 80% sortită eşecului dacă negustorul nu are inspiraţia şi/sau îndemânarea să pună mâna pe un contract cât de mic cu vreo primărie, consiliu local, şcoală ori cu vreuna dintre puţinele întreprinderi cu capital de stat care au mai rămas.
Cel puţin teoretic, contractul e contract, banii sunt bani, siguri şi la timp. Altfel, mai devreme sau mai târziu întreprinyătorul anonim este mâncat pentru că în hăţişul afacerilor, banii "privaţi" sunt greu de obţinut şi mai ales de strâns la teşcherea. Au speculat însă de minune acest lucru nu afaceriştii ci chiar aleşii sus-puşi, sprijiniţi puternic în spate de politic.
Pentru Vrancea, etalon în acest sens sunt parlamanetarii care par că reprezintă "patria vinului" în forul legislativ mai mult pentru bunăstarea propriilor buzunare decât pentru cea a oamenilor care i-au ales.
Cu mâinile pe banii statului şi cu ochii pe orizonul roz-auriu al fondurilor europene, personaje de genul lui Nini Săpunaru şi a Sorinei Plăcintă sunt exemplul clar că dacă eşti parlamentar deţii cheia succesului în afaceri.
Fost ministru şi actual senator, Sorina Plăcintă s-a învârtit cum nu s-a putut mai bine când a venit vorba de câştigat bani de la stat. La adăpostul unor contracte care dau situaţiei un caracter legal, senatoarea a bifat rând pe rând câştiguri atât de grase încât l-ar face să roşească de ruşine, dar şi de ciudă, pe orice bugetar foarte bine remunerat.
Fie că a fost vorba de confecţionarea de echipamente speciale, fie că a fost vorba de cursuri de recalificare sau de o aşa zisă creştere a competitivităţii microîntreprinderilor ori de promovarea imaginii turistice a Vrancei, Sorina Plăcintă a lua
