Oficialii ruşi şi ucraineni îşi aruncă vorbe extrem de dure pe tema livrărilor de gaze. Kievul cere preţuri mai mici, iar Gazprom vrea să preia conductele din Ucraina. Scandalul dintre Moscova şi Kiev pe tema gazelor a devenit mult mai aprins decât în ianuarie 2009, când europenii au rămas fără gazele ruseşti trei săptămâni.
Când doi se ceartă, al treilea ar trebui să câştige, însă piaţa europeană a gazelor contrazice acest proverb. Când Rusia şi Ucraina se ceartă pe tema gazelor, Europa începe să tremure şi la propriu şi la figurat.
Mai ales că avem cu toţii proaspătă în minte experienţa din ianuarie 2009, când o dispută între cele două state ex-sovietice a dus la sistarea gazelor ruseşti către Europa timp de trei săptămâni. Atunci, statele care depind masiv de gazul rusesc, precum Bulgaria, Polonia sau Republica Moldova, au fost nevoite să închidă şcoli, spitale şi întreaga industrie, pentru a drămui cu stricteţe resursele. Puţin a lipsit să ajungă şi România în aceeaşi situaţie. Ne-au ajutat producţia internă, care acoperă 80% din consum, iarna blândă şi faptul că disputa s-a stins la timp.
De atunci, Uniunea Europeană duce o politică intensă de a reduce dependenţa de gazele ruseşti: promite finanţare proiectelor care aduc gaze din alte părţi şi bate monedă pe interconectări. Aceasta pentru că un lucru a devenit clar: când Rusia şi Ucraina se ceartă pe tema gazelor, cei care au de pierdut cel mai mult sunt chiar europenii
Însă nimic concret nu s-a făcut, iar oficialii europeni au avertizat statele membre să-şi ia propriile măsuri de siguranţă în caz că situaţia se repetă. „În Europa există o temere din ce în ce mai mare privind situaţia din Ucraina", a declarat sâmbătă ministrul britanic de Externe, Willian Hague, citat de „Kyiv Post".
Naftogaz, pe punctul de a fi dizolvată
În ultimele trei zile, ştirile veni
