Europa riscă să repete perioada traversată de Japonia în ultimul deceniu, respectiv o combinaţie toxică de creştere economică mică şi datorii mari, scrie Reuters într-o analiză.
Îngrijorările se adună asupra deteriorării perspectivelor Europei de creştere pe termen lung iar această problemă, dacă nu este rezolvată, va face si mai greu de manageriat problemele privind sistemul bancar european si criza datoriilor publice. Acestea, la rândul lor, atârnă ca un bolovan de gâtul monedei euro.
Criza financiară care a zguduit economia din 2008 a redus pentru totdeauna trendul creşterii în lumea industrială. "O grămadă de ţări vor fi lovite permanent în trendul de creştere. Asta nu e o recesiune ca toate celelalte şI nu vom vedea ţări revenind la ratele de creştere de dinainte de criză”, spune Philip Whyte, cercetător senior la Centrul pentru Reformă Europeană, un think-tank din Londra.
Fantoma creşterii pierdute
Fenomenul economic este simplu dar mai greu de văzut: pe măsură ce multe companii au dat faliment, capacitatea acestora de producţie a fost pierdută. Cum cererea rămâne slabă, companiile profitabile nu îşi înlocuiesc vechile fabrici.
De asemenea, pe măsură ce şomajul rămâne la niveluri mari, aptitudinile oamenilor se atrofiază. Asta slăbeşte productivitatea şI trimite oamenii în afara pieţei muncii pe perioade din ce în ce mai lungi, un pericol identificat şI de Ben Bernanke, şeful Federal Reserve, luna trecută.
Pe lângă faptul că asta forţează guvernele să mărească taxele, o astfel de desfăşurare de evenimente închide o rută pentru scăderea datoriilor suverane.
Pe lângă asta, politicienii sunt aşteptaţi să promoveze noi reforme – politici precum uşurarea concedierilor şI angajărilor, promovarea unei competiţii mai mari în economie şI investirea în training. Deja România a trecut prin două astfel de etape: majorarea TVA de la
